Artiști 2025

DRAGOȘ ILIE (România)

Dragoș Ilie – chitarist

Numit de Radio România Muzical drept „o adevărată revelație a ultimilor ani pe scenele românești de concert”, chitaristul Dragoș Ilie s-a remarcat ca unul dintre cei mai carismatici și expresivi muzicieni ai generației sale, cucerind publicul din Europa, Asia și Statele Unite.

A început studiul chitarei de la o vârstă fragedă, sub îndrumarea tatălui său, continuând apoi la Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă” din Iași, la clasa profesorului Marius Țîmpău, studiind în paralel cu Conf. univ. dr. Daniel Dragomirescu.

De-a lungul carierei, Dragoș a obținut peste 40 de premii la competiții internaționale de prestigiu, printre care Koblenz Guitar Festival, Guitar Foundation of America (GFA), Tokyo Guitar Competition, Culiacan International Competition, Changsha International Guitar Festival și Miami Guitar Festival.
A susținut concerte, masterclass-uri și workshopuri pe trei continente și a fost prezent în publicații de renume precum Classical Guitar Magazine, Soundboard Magazine, Gendai Guitar și Acoustic Guitar Magazine.

A colaborat cu importante ansambluri orchestrale – Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania”, Orchestra de Cameră Radio și Orchestra Națională Radio – prin intermediul bursei „Moștenitorii României Muzicale”.

Perseverența și tenacitatea sa artistică i-au adus numeroase burse de studiu, printre care:

  • Fundația MOL pentru Comunitate
  • Programul „Tinere Talente” al Fundației Principesa Margareta a României, cu sprijinul Casei Regale
  • Bursa „START”
  • Bursa „Moștenitorii României Muzicale” (Radio România & Rotary Club Pipera)

În 2015, Dragoș a primit prestigioasa Woodruff Scholarship pentru studiile de licență la Schwob School of Music – Columbus State University (SUA), unde a studiat cu compozitorul și pedagogul Andrew Zohn.

Pasionat de promovarea repertoriului românesc pe scena internațională, Dragoș și-a conceput albumul de debut ca pe un proiect care reunește aranjamente proprii (opere de Ciprian Porumbescu, Béla Bartók) și lucrări ale compozitorilor români contemporani. Albumul a fost realizat în colaborare cu Radio România Muzical și este disponibil la Editura Casa Radio.

În 2025, Dragoș a înregistrat primul volum dintr-o serie completă de sonate pentru chitară de Thomas Matiegka, pentru prestigioasa casă de discuri Naxos Records, urmând ca albumul să fie lansat în curând.

Pe lângă activitatea solistică, Dragoș este implicat și în muzica de cameră. Din 2021, face parte din Austin Guitar Quartet, alături de care a participat la realizarea albumului „The Singing Guitar” — nominalizat la Premiile Grammy, alături de Los Angeles Guitar Quartet, Texas Guitar Quartet și ansamblul coral Conspirare. Printre proiectele recente se numără interpretarea lucrării Electric Counterpoint de Steve Reich, în colaborare cu compania de balet din Austin.

Dragoș colaborează frecvent cu violonistul Alexandru Tomescu, fiind partener de scenă în turneele „Stradivarius”:

  • Ediția 2022 – „Paganini Magic”, cu lucrări de Niccolò Paganini pentru vioară și chitară
  • Ediția 2025 – „Rapsodiile”, ce include aranjamente semnate de Dragoș ale Rapsodiilor Române de George Enescu și ale lucrării Rhapsody in Blue de George Gershwin.

Activitatea sa artistică cuprinde și concerte în Londra, Veneția, Paris (cu ocazia deschiderii Jocurilor Olimpice) și proiecte educaționale precum tabăra de masterclass „Enescu Experience” – Cabana Caraiman (edițiile 2023–2025).

Dragoș a finalizat studiile doctorale la University of Texas at Austin (SUA), unde a fost asistent universitar la clasa renumitului pedagog și interpret Adam Holzman.
În prezent, este profesor la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, unde integrează în activitatea didactică principii somatice precum Body Mapping, contribuind la prevenirea accidentărilor în rândul muzicienilor.

BOGDAN MIHĂILESCU (România)

Bogdan Mihăilescu – chitarist

Născut în 1991 la București, Bogdan Mihăilescu a început studiul chitarei la vârsta de 10 ani, sub îndrumarea lui Liviu Georgescu, la Colegiul Național de Muzică „George Enescu” din București. La doar 17 ani, și-a făcut debutul ca solist alături de Orchestra Națională Radio a României.

În 2012, a fost admis la prestigiosul Conservatoire National Supérieur de Musique et de Danse de Paris, unde a studiat cu Olivier Chassain și Laurent Blanquart, beneficiind totodată de îndrumarea lui Judicaël Perroy. A absolvit Masterul în interpretare în anul 2018, cu distincția „Très Bien à l’unanimité”, iar în 2020 a obținut al doilea Master, în Pedagogie instrumentală, la Haute École de Musique de Genève, sub îndrumarea compozitorului și chitaristului Dušan Bogdanović.

De-a lungul carierei, Bogdan Mihăilescu a concertat și a susținut masterclass-uri în întreaga lume, evoluând în Franța, Italia, România, Elveția, Slovenia, Austria, Germania, Polonia, Spania, Portugalia, Finlanda, Australia, Brazilia, Argentina și Mexic.

Este laureat al numeroaselor competiții internaționale, printre care:

  • Premiul I la Concursul Internațional José Tomás (Spania), Enrico Mercatali (Italia), Adelaide International (Australia), Kutná Hora (Cehia), Harmonia Cordis (România) și Tallinn International (Estonia);
  • Premiul II la Forum Gitarre Wien (Austria), Concursul Internațional Paganini (Italia), Denver International (SUA), Ligita International (Liechtenstein) și Primavera International (Portugalia);
  • Premiul III la Toccata International (Franța) și Velbert International (Germania).

Pasionat de descoperirea și reinterpretarea repertoriului chitarei clasice, Bogdan Mihăilescu realizează în mod constant transcripții din creațiile unor mari compozitori precum Chopin, Bach, Ravel și Debussy. Albumul său de debut, Nocturne, lansat în 2016 în cadrul José Tomás Guitar Festival, include mai multe dintre aceste transcripții și a fost primit cu entuziasm de public și critică.

Bogdan Mihăilescu este artist susținut de Savarez și cântă pe o chitară realizată de lutierul australian Jim Redgate.

Pablo Márquez (Argentina/Elveţia)

Descarcă afiș Recital București

Pablo Márquez – chitarist

Considerat unul dintre cei mai importanţi muzicieni ai timpului nostru, Pablo Márquez ridică arta chitarei la niveluri rare de expresie, îmbinând spontaneitatea cu un remarcabil rafinament intelectual. Repertoriul său extraordinar se întinde de-a lungul a mai multor secole – de la primele lucrări pentru lăută și vihuela până la cele mai sofisticate creații contemporane, multe dintre ele compuse special pentru el.

Renumit pentru sunetul său unic, Márquez a realizat înregistrări pentru ECM și alte case de discuri, considerate astăzi repere ale chitarei clasice. Arta sa a fost răsplătită cu numeroase distincții prestigioase – printre care Grand Prix du Disque Charles Cros și Japan Record Academy Award – și a primit elogii unanime din partea criticii internaționale, inclusiv din partea The New York Times și Frankfurter Allgemeine Zeitung.

După debutul său la ECM în 2007 cu albumul Musica del Delphin – prima înregistrare pentru chitară clasică a celebrei case de discuri, dedicată operei lui Luys de Narváez –, Márquez a realizat o serie de alte înregistrări solo și de muzică de cameră, colaborând cu artiști de prestigiu precum soprana María Cristina Kiehr, violoncelista Anja Lechner, violonista Patricia Kopatchinskaja și pianistul la fortepiano Jan Schultsz.

Discografia sa include și primele înregistrări mondiale ale unor lucrări pentru chitară și orchestră, printre care:

  • Chemins V de Luciano Berio, cu Dennis Russell Davies și Orchestra della Svizzera italiana;
  • A fuoco de Luca Francesconi, cu Susanna Mälkki și Ensemble Intercontemporain;
  • Hanbleceya de Zad Moultaka, cu Lorraine Vaillancourt și Nouvel Ensemble Moderne din Montreal;
  • Fénix de Javier Torres Maldonado, alături de Maurizio Grandinetti, Jürg Henneberger și Phoenix Ensemble.

O a doua înregistrare live a lucrării Chemins V de Berio, realizată împreună cu Jean-Michaël Lavoie și WDR Sinfonieorchester Köln, a fost distinsă cu prestigiosul Preis der deutschen Schallplattenkritik.

Originar din Argentina, Pablo Márquez a studiat chitara cu Jorge Martínez Zárate și Eduardo Fernández, câștigând încă de timpuriu importante competiții internaționale, precum Concursul Villa-Lobos (Rio de Janeiro) și Concours de Radio France (Paris). Ulterior, a studiat dirijatul cu Rodolfo Fischer și Peter Eötvös, și a urmat îndrumarea legendarului pianist György Sebök, a cărui influență a marcat profund evoluția sa artistică.

Cariera sa concertistică l-a purtat în peste 40 de țări, pe unele dintre cele mai prestigioase scene ale lumii – de la Concertgebouw din Amsterdam la Teatro Colón din Buenos Aires – și la festivaluri importante precum Aix-en-Provence, Avignon și Ultraschall Berlin. A evoluat ca solist alături de Orchestra Filarmonicii Radio France, Orchestra Radioului Bavarez, Nordwestdeutsche Philharmonie, Sinfónica Nacional de Colombia și Orquesta de Valencia.

Susținător pasionat al muzicii contemporane, Márquez a colaborat cu unii dintre cei mai importanți compozitori ai epocii noastre, precum Luciano Berio, Mauricio Kagel și György Kurtág, și a prezentat în primă audiție peste treizeci de lucrări dedicate lui, semnate de Zad Moultaka, Roland Moser, Martin Matalon, Fuminori Tanada, Oscar Strasnoy, Ramón Lazkano sau Arthur Kampela.
Este considerat interpretul de referință al capodoperei lui Berio, Sequenza XI, pe care a interpretat-o la invitația lui Pierre Boulez, cu ocazia aniversării a 70 de ani ai compozitorului.

În calitate de dirijor, Pablo Márquez a fondat KlangMundo Kammerorchester din Basel – un ansamblu dedicat explorării peisajelor sonore ale diferitelor culturi ale lumii, îmbinând muzica cu acțiuni în domeniul drepturilor omului, ecologiei și umanitarismului. Cu acest ansamblu a realizat deja o înregistrare a lucrării Suite Argentina de Eduardo Falú, avându-l ca solist pe Fabián Cardozo (lansare în curs).

Activitatea sa pedagogică este la fel de remarcabilă: Márquez este profesor la Musik-Akademie din Basel și susține frecvent masterclass-uri în întreaga lume. A fost distins cu Chitarra d’Oro la Milano, pentru înregistrarea video a Variațiunilor pe tema Foliei de Manuel Ponce, și cu Premiul Konex la Buenos Aires, pentru întreaga sa carieră.

Go to Top